Au lecteur [Romanian translation]

Prostia și greșeala, păcatul și orgoliul,

În spirite ne stau, în corpurile vile,

Iar noi alimentăm păreri de rău umile,

Precum hrănește viermii, în stradă, cerșetorul.

Regretele ni-s lașe, păcatele, mișele:

Confesiunile noastre ne plătesc copios,

Și veseli ne întoarcem pe drumul noroios,

Crezând că vile lacrimi de vini or să ne spele.

Pe perna răutății Satana Trismegist

Ne leagănă-ndelung spiritul încântat,

Iar al voinței noastre metal îmbelșugat,

E-acum vaporizat de-acel savant chimist.

Frâiele ce ne țin Satana mânuiește!

Găsim plăceri în lucruri ce-s demne de dispreț,

Și-n fiecare zi, cu pasul îndrăzneț,

Prin beznă coborâm în Iadul ce duhnește.

Ca jalnicul pervers ce mușcă și sărută

Bătrânul sân martir al unei prostituate,

Tiptil ne bucurăm de poftele deșarte

Storcându-le cu jind, ca fructa vestejită.

În creierele noastre Demonii răi petrec,

Ca mii și mii de viermi ce mișună-ndesați,

Ne indavează Moartea plămânii aerați

Atunci când respirăm și lăcrimează sec.

Dacă viol, otravă, incendii sau pumnale

Nu și-au pictat deloc figurile splendide

Pe pânza monotonă a sorții noastre crude

E fiindcă al nostru suflet nu-i destul de tare.

Dar între șerpi, șacali, pantere și cățele,

Maimuțe, scorpioni și vulturi răzvrătiți

Ce urlă, se târăsc și latră hămensiți

În cușca repulsivă a patimilor grele,

Stă o ființă rea, cea mai respingătoare!

Deși nu o trădează fapta sau cuvântul,

Cu mare ușurință ar nimici pământul

Și-ntr-un căscat ar înghiți lumea cea mare;

Plictisul e! – cu pleoape degeaba-nlăcrimate,

Visează eșafoduri, fumează detașat.

Tu, cititor, îl știi pe monstrul rafinat,

– Viclene cititor, – îmi semeni mie, – frate!

• Artist:Charles Baudelaire
• Album:Les fleurs du mal