Bocet pentru ăl bătrân lyrics

Ce tragic timp păgân,

Se-mparte ţara noastră în partide

De când l-am omorât pe ăl bătrân,

Mormântul lui nici nu se mai închide.

Am tras în el ca-n malul de pământ,

Nu l-am putut în timpul vieţii frânge

Şi el s-a dovedit de neînfrânt,

Că nu ne-a dat nici lacrimi şi nici sânge.

Cu el am omorât-o şi pe ea

Într-un concurs fanatic de păcate,

Şi-atunci păcatul nostru devenea

Mai greu ca ale lor, împreunate.

Aşa puţine vorbe mai rămân

Într-o tăcere plină de rafale,

Şi vai, l-am omorât pe ăl bătrân,

Erori peste eroarea vieţii sale.

Se-mpleticea de parcă era beat

Şi totul îi apărea confuz, departe,

Prin gloanţele cu care l-am marcat

El inspira şi aer, dar şi moarte.

Şi el ne-a fost măcar o dată baci,

Şi noi i-am fost măcar o dată turmă,

De ce am apăsat pe-acel trăgaci

Când moartea şi-aşa venea din urmă ?

Ne trebuia şi milă şi efort

Să le putem concilia pe toate,

De ce am dorit să-nceapă cu un mort

Aceste ziduri de maternitate ?

Eram români şi el era român,

A fost şi crimă, dar a fost o gafă,

De ce l-am omorât pe ăl bătrân

Cu mâini legate, împuşcat în ceafă ?

Voi nu vedeţi că nu putem dormi ?

Voi nu vedeţi că ţara nu mai doarme ?

Din zori de seară până-n zori de zi

Strigoiul lui aleargă prin cazarme.

Îşi plânge ţara ori de câte ori

De drama ei se-atinge şi îl doare,

Strigoi bătrân ce cântă ”Trei culori”

Cum face la beţie fiecare…

Acest strigoi de unde-ncepe tot,

Priveşte dintre stele pe fereastră,

Din buzele ce a vorbi nu pot,

Porneşte cinic libertatea noastră.

Şi totuşi într-un tragic timp păgân

I-am încărcat cu întuneric pasul,

De ce l-am omorât pe ăl bătrân

Și nici măcar nu-i facem parastasul ?

• Artist:Adrian Păunescu